Satul in care fratii se casatoresc intre ei

Veri primari, veri de gradul al doilea, ba chiar frate cu sora au dat nastere la copii cu modificari genetice grave. Din cauza aspectului fizic ciudat, in zona li se spune klingonieni, specie care exista doar in filmele SF. Cea mai mare familie din sat este Hruza. Peste 80 de persoane poarta astazi acest nume. Bunici, copii, nepoti, unchi, verisori, nici ei nu mai stiu ce fel de rude sunt. Decanul de varsta al familiei e Almaj Hruza, in varsta de 94 de ani. De el are grija Petru Hruza, in varsta de 35 de ani, si sotia acestuia, Elvira, care pe numele de domnisoara este tot Hruza. Petru ne-a povestit ca in Valea Dorului rudele apropiate se casatoreau intre ele pentru pastrarea averii si a traditiilor din familie, obicei initiat de un primar maghiar in anul 1420, printr-o lege. Ion Hruza si Elisabeta Hruza sunt un alt exemplu. Tusa Elisabeta ii e un fel de nepoata sotului ei. El era verisor de gradul doi cu mama ei. Au facut cinci copii. Toti baieti si toti cu probleme de vedere, cu mainile si picioarele. Doctorii le-au spus ca sunt bolnavi din cauza relatiei de rudenie dintre mama si tata, ne spune Petru. Cu toate ca legea interzice casatoriile intre rudele de grade apropiate, nu exista satean care sa nu aiba cel putin o legatura de sange cu restul locuitorilor.